[image name=line]La fel cum masinile noastre personale au placute de inmatriculare, se intampla si in cazul avioanelor. Numai ca "numerele" aeronavelor nu sunt metalice si nu sunt amplasate in fata si in spate. Ci aproape de coada avionului. Probabil ca ai vazut in ultima ta vacanta, inainte de a te urca in avion, o serie formata din 5 litere. Ceva de genul YR-ABC. Primele doua litere reprezinta indicativul de tara, iar urmatoarele 3 sunt seria de inregistrare. YR este indicativul Romaniei. Este echivalentul B-ului din numerele de inmatriculare ale masinilor din Bucuresti, sau al AG-ului de la masinile argesenilor. Asa ca toate aeronavele TAROM vor avea o inmatriculare de genul YR- ... si alte 3 litere. La fel, aeronavele Blue Air, pentru ca e o companie romaneasca. Avioanele Wizz Air, spre exemplu, au HA in fata, deoarece compania este maghiara, desi are baza si in Romania. In cazul Frantei, indicativul este F si asa mai departe.
Foto: AF / TAROM
Stiai ca poti afla aproape tot istoricul aeronavei cu care vei zbura? Hai sa te invat cum. Inainte de asta, vreau sa fac o precizare. Numarul de inmatriculare il poti vedea e abia la imbarcare. Nu apare pe boarding pass sau in momentul in care faci booking pentru un bilet de avion. Ce pasi trebuie sa urmezi? 1. Intri pe site-ul PlaneSpotters.net, la sectiunea Airlines by Country si alegi tara dorita, in cazul nostru Romania. 2. Iti apar companiile inregistrate la noi, precum si lista avioanelor din flota respectiva. Te uiti dupa indicativul pe care il vezi pe coada. Hai sa alegem, spre exemplificare, aeronava TAROM - YR-BGF.
3. Aflam detalii legate de acest avion. Tipul aeronavei este Boeing 737-700, primul zbor a avut loc in martie 2001, are varsta de 14 ani si este activ in flota TAROM.
Avionul a fost botezat "Braila", iar din 2011 este vopsit in livery-ul aliantei Sky Team. Iata si o fotografie cu el, poate l-ati vazut pe Aeroportul Otopeni. :)
Photo Copyright: Jan Seller on PlaneSpotters.net
4. Putem alege un avion cu istoric mai incarcat. Spre exemplu YR-BAC de la Blue Air. Ei bine, acest avion are 28 de ani si a zburat, inainte de a fi achizitionat de Blue Air, pentru companii din Australia, Noua Zeelanda, Insulele Norfolk, Vanuatu. Deci si-a facut "veacul" prin emisfera sudica.
Conform PlaneSpotters.net, companiile romanesti opereaza avioane cu varsta cuprinsa intre:
- TAROM - Intre 5,8 si 23, 1 ani. Varsta medie a flotei este de 14,3 ani.
- Blue Air - Intre 17,2 ani si 28,6 ani. Varsta medie a flotei este de 23 ani.
- Carpatair - Doua avioane de 23,2 si 23,7 ani.
Imaginati-va ca 
Si cobori, si cobori. Esti pe plaja. Calca. Fara frica!
The Ocean.
Hai sa aleg si tariful BASIC si sa adaug optiunile separat, pana ajung la tot ceea ce contine pachetul PLUS:
* Daca ti se pare util, te astept cu un like pe 
2. Rezultatele cautarii
Cel mai bun pret pentru zilele respective a fost gasit la o cursa Blue Air (102 euro). Insa daca arunci o privire in caseta +/- 3 zile, vei vedea ca sistemul ne sugereaza o economie de 24 de euro, daca suntem flexibili.
3. Optiunea +/- 3 zile
Click pe butonul indicat si o prima veste cu adevarat buna. In loc de 102 euro, pot zbura cu numai 78, daca schimb putin planul de bataie. Nu mai calatoresc pe 17/24, ci pe 19/23 septembrie.
4. Calendar tarife
Dar poate pretul ti se pare in continuare unul mare. Oare exista si ceva mai ieftin spre Roma? Caseta "calendar tarife" ar trebui sa ne ajute. Click pe ea, alegi o luna din urmatoarele 5 disponibile, et voila! 48 de euro, in luna noiembrie.
Inca un click pe data de plecare, iar sistemul iti spune care sunt datele disponibile de retur pentru acest pret minim. Sunt cele cand apare 0 euro in caseta de la retur.
De aici mai departe, rezervarea decurge normal. Trebuie introduse datele personale si efectuata plata.
5. Alerta tarife
Poate nici acest 48 de euro nu e pe placul nostru. Am auzit noi candva, ca un prieten si-a luat bilete cu 25 de euro la Roma, dus-intors. Si se jura ca nu a mintit!
OK. Setezi alertele de tarif, adica in ce luni vrei sa calatoresti, cam cate zile si, evident, bugetul de care dispui. Pe urma astepti vestile bune. O sa fii anuntat pe e-mail imediat cum apare un zbor care sa se potriveasca preferintelor tale. Deci esti la curent cu toate promotiile pe destinatia respectiva fara sa stai cu ochii pe oferte toata ziua.
Oricum nu strica sa ai setate cateva alerte pe destinatii mai scumpe. Pui, sa zicem, un 500 de euro pe Los Angeles, Bangkok sau Buenos Aires. Nu te costa nimic si ... cine stie! Daca la un moment dat pretul scade sub cel indicat de tine, vine mail-ul si ai si plecat.
Acest articol a fost scris in colaborare cu 
22:00 - E lumina afara aproape ca in toiul zilei.
23:00 - Se aprind luminile in oras.
Miezul noptii - Se vede foarte clar in ce parte e rasaritul si unde e apusul, dupa lumina de pe cer.
01:00 - E noapte in Stockholm si nu prea.
02:00 - Se crapa de dimineata.
03:00 - E din nou zi.
Asadar nu exista noapte in adevaratul sens al cuvantului, in aceasta perioada. Culoarea mai inchisa e pentru noapte, bleul pentru zi.
Conform datelor astronomice, soarele rasare la 3 si jumatate dimineata si apune dupa ora 22. Dar stim prea bine ca bezna nu se lasa imediat dupa apus, ci mai dureaza un timp.
Mai in nord, la 
In fine, intr-unul dintre cele mai nordice puncte al Europei continentale, la 
Clasa Economy, locul in care circula cei care nu sunt trimisi de sefi in delegatie, sau nu au biznisuri aducatoare de belsug, este impartita in mai multe compartimente. Pe mijloc sunt randuri de cate 4 scaune, iar pe laterale sunt randuri cu cate 3. Ca sa iti dai seama de dimensiunea avionului, imagineaza-ti un Airbus 320 sau un Boeing 737 (cum sunt majoritatea celor care zboara in Europa), caruia ii adaugi un sir central de 4 scaune in linie si un copil mic care plange la ore fixe. Deh, dezavantajul mai multor suflete laolalta. Tocmai ce a inceput un nou recital.
Decolarea este incredibil de lina. Dupa ce ruleaza pe pista o bucata buna de timp, avionul se ridica deasupra Parisului fara a-ti lasa acea impresie ca iti vine sangele in cap, ca te sufoci, ca ametesti, pe care o ai in primele 2 minute de la desprinderea de sol. Nici nu te dezmeticesti bine si iata avionul la 3.000 de metri altitudine, indreptandu-se catre altitudinea de croaziera.
Partea faina la avioanele mari e ca ai camere pe avion. A380-ul Air France are 3 – una in fata (vezi ce vad si pilotii), una pe burta avionului (asta ca sa ma enervez ca nu am vazut inghetata Groenlanda din cauza norilor) si alta pe coada avionului (vezi toata aeronava exact ca intr-un joc pe calculator). Sunt disponibile de la imbarcare pana la aterizare.
Odata ajuns la 11.000 de metri, mesele sunt aproape singurele momente care mai sparg monotonia zborului. Pacat ca sunt numai 2 mese. Una imediat dupa decolare, iar cea de-a doua pe finalul calatoriei. Dar a nu se intelege, Doamne fereste, ca intre cele doua ospaturi mori de foame.
Totul incepe cu o mica gustare, un aperitiv (cativa biscuitei sarati si o bautura). Un fel de tuica dinaintea mesei de la romani, cat sa-ti vina pofta de mancare. In cateva minute vine si masa calda, principala. Pui cu curry si cous-cous, salata jamaicana, camembert, unt sarat, o salata de fructe si o briosa cu visine. Suficient cat sa te ia motaiala dupa.
Pe zborurile lungi, cheia succesului este reprezentata de modul in care reusesti, sau nu, sa iti gestionezi timpul. Majoritatea doarme. Ii urasc! Cativa butoneaza vlaguiti displayul din fata lor, si nu stiu ce sa aleaga. Un film de Oscar (apropos, erau foarte multe filme bune si noi), o muzica, un documentar. Batranelul din fata mea joaca table. Si nu e roman! :P
In tot avionul e intuneric. Parasolarele sunt lasate, si cum ii vine vreunuia ideea proasta de a ridica fie si numai cat un lat de palma acea bucata de plastic, privirile taioase ale vecinilor de compartiment sunt atintite catre el. Dar nu ti-e rusine…!?
Si pentru ca din nascare nu am fost vreun linistit care sa-si gaseasca prea usor locul, ma bag in seama cu seful de cabina de la Economy. Un domn in jurul a 60 de ani, care inspira atata siguranta si buna dispozitie. Zboara de 35 de ani, iar la anul iese la pensie! Pare foarte incantat de tot ce i s-a intamplat de-a lungul vietii la Air France. Spune cu atata satisfactie ca este o companie care are cu adevarat grija de angajati. 75 de ore trebuie sa zboare in fiecare luna, mai putin cica fata de cei de la British sau Lufthansa. Cand a inceput sa zboare, imi povestea acest domn, avea layover (sedere la destinatie) si de 21 de zile la Bangkok, in Thailanda. Ce mai vremuri … Si daca mai punem la socoteala faptul ca in Franta sindicatele lucratorilor in aviatie sunt foarte puternice (ati numarat de cate ori de intrerupe activitatea pe aeroport in fiecare an?), rezolvam ecuatia zambetului sau molipsitor.
A380-ul zboara spre Los Angeles cu un echipaj format din 21 de persoane (piloti si stewarzi). Fiecare insotitor de bord are dreptul la doua ceasuri si jumatate de odihna. Exista un compartiment special in spatele avionului - CRC (crew rest compartment) – dotat cu paturi , perne, paturi, sistem de entertainment precum cel al pasagerilor, echipamente de siguranta, etc.
Sunt doua lucruri care nu-mi plac la aceste zboruri. In primul rand ca e racoare in avion, din cauza aerului conditionat. Pe masura ce se instaleaza si oboseala, senzatia se accentueaza. Va vand un pont! Cereti echipajului o sticla de plastic cu apa calda, iar ziua vi se schimba cu 180 de grade (am invatat si eu de la doamna mea, fosta stewardesa).
Al doilea inconvenient, daca il pot numi asa, e ca pe toata durata zborului, in bucatarie gasesti tot felul de “rontonele” si sucuri. Si rozi la ele de plictiseala. Sunt la liber toate. Ni s-a servit chiar si inghetata.
Ne pregatim de ultima masa si de aterizare. Ultimele cateva zeci de minute se petrec parca deasupra unui peisaj selenar - Las Vegas, Death Valley, etc.
Pe Hollywood Boulevard gasesti (aproape) orice. Mimi, fete semidespuiate care te invita la o poza si/sau sa cumperi/asa vizitezi ceva, Minionii - cu care am observat ca e o dementa totala acum in State - asiatici, dragii de ei, dornici sa capteze cu aparatele lor performante orice cornisa, orice detaliu, din toate unghiurile posibile si imposibile. Mai adaugam cativa pseud0-artisti wannaa-be, care fie bat "tobele" pe cateva galeti de lavabila, fie iti vara pe gat un CD cu 5 sau 10 dolari. Dar omul, daca il intrebi, e artist! Sa fii sanatos mai baiete.
Muzica si spectacolul made in USA sunt la tot pasul. Totul e glam, sclipicios, se doreste impunator. In orice magazin intri, o domnisoara foarte amabila te preia, te intreaba cum te cheama si iti arata si ce nu a avut vreodata pe stoc. Un lucru e clar. La capitolul spectacol, americanii sunt piesa.
Ce nu mi-a placut? E plin de ciudati, de "homelessi". Dar vorba cuiva - "This is America! Welcome to US!".
In afara de locul unde se decerneaza premiile Oscar, mai poti vedea Chinese Theatre si mall-ul de unde se vede semnul HOLLYWOOD. Stam la coada ca sa termine chinezii. :P
Toata povestea asta dureaza in jur de 2 ore, cu conditia ca doamna ta, draga cititorule, sa nu descopere 
Ca o concluzie, e un loc care trebuie bifat, dar sa nu pleci dezamagit.
Eu am terminat de scris si ma duc la somn. Voi, probabil, cititi acest articol.
Am venit sa traiesc visul american cu 
Dupa 
Procedura e simpla. Unii il imbolizeaza, pompierii il ridica. Posibil sa fi fost ranit, nu stiu!
Dar sa revenim la ale noastre. M-am distrat copios pe seama lui George ca nu stie centrul Los Angelus-ului. A trebuit sa-si sune un amic, pentru a afla la ce statie sa coboram si pe unde sa mergem.
Noroc cu mine, master of the internet! Mi-am adus subit aminte ca am vazut eu odata intr-un documentar, ca in LA poti vizita gratuit cladirea primariei si ca la etajul 27 e un fel de turn 360, de unde poti admira orasul.
Doi agenti de ordine/politisti ne-au controlat ca la aeroport. Apoi, calea ne e deschisa catre varf, amestecandu-ne cu angajatii primariei!
De ce iti spuneam ca e fain sa incepi vizitarea downtown-ului cu acest loc? In primul rand pentru ca ofera o priveliste fantastica. In al doilea rand, in toate directiile in care privesti, ai niste pancarte pe care scrie ce cladiri vezi. Deci poti face un plan bun de bataie.
Odata planul facut, te tragi in poza la pupitrul de mai jos si ... valea! Apropo, George, iti place unde te-am adus? :P
3 oameni diferiti mi-au spus in cateva zile acelasi lucru. America e tara tuturor posibilitatilor. E un loc pentru fiecare in Los Angeles. Dovada stau persoanele fara adpost care se odinesc pe peluza din fata primariei. Stau ei in LA? Stau! :P
De la "nivelul solului", centrul orasului Los Angeles este destul de ordonat si curat. Dar lipsesc oamenii! La Starbucks, in schimb, mereu este coada. Si cum eu si George nu suntem mari cafegii, ne asezam frumos pe doua scaune aproape lipite de vitrina magazinului, in asteptarea doamnei mele.
30 de oameni in total, inauntru, cred ca nu gresesc daca spun ca vreo 20 de fizionomii, preocupari, tatuaje, diferite. In LA fiecare este un personaj. Cum vezi in filme!
Si se pune verde la semaforul de peste drum. Din gramada odonata se desprinde un "agitat", nebarbierit, relativ murdar, imbracat in niste haine ponosite. Loveste en passant cu umarul un hispanic, intra in cafenea, se duce la doua domnisoare care isi savurau in liniste cafeaua semi-inghetata, se uita inspaimantator la ele, se apleaca, ridica un servetel stantat cu urme de talpi si iese incantat. Ce-i cu asta mai Georgica? Isi pierduse actele de proprietate ale penthouse-ului de la etajul 66 si nu le mai gasea?
Wilshire Grand Tower este cea mai inalta cladire din LA, urmata de US Bank Tower. Prima are 335 de metri, in timp ce locul 2 se ridica numai pana la 310 metri.
Daca te uiti in fotografia de mai jos, in acea poza alb-negru, vei vedea 
Vazute seara, sunt fabuloase. Mai ales ee pe 
Si daca tot ajungi seara in centrul LA-ului, du-te musai in zona 
Am venit sa traiesc visul american cu 
Am venit sa traiesc visul american cu 
Si iata ca vine si autocarul care ne va duce catre Sherman Oaks (un mic orasel in apropiere de LA). Prima lectie de circulatie in California - pietonul, stapanul nostru! Daca de altceva te mai iarta politia, desi nu cred, afla ca daca nu ai dat prioritate unui pieton, sau nu-l lasi sa treaca (aproape) pe unde vrea el, ai incurcat-o! O sa ramai uimit de cat de atenti sunt toti soferii cu tine, daca esti pe jos. Spre exemplu, daca virezi spre dreapta, trebuie sa lasi pietonii sa puna piciorul pe trotuar, de abia apoi te pui in miscare.
O alta lectie e ca in California, nu stiu daca si in alte state americane, semaforul este pus dupa intersectie. Deci daca vezi rosu, va trebui sa te opresti cu cateva zeci de metri mai devreme, nu in mijlocul intersectiei.
Langa semafor vei vedea mereu si o placuta cu numele strazii cu care se intersecteaza artera pe care te afli.
O regula interesanta fata de ceea ce stim noi in Europa, e ca daca ajungi intr-o intersectie in care toata lumea are semnul STOP, plus o placuta dedesubt pe care scrie 4 Way Stop, se trece in ordinea sosirii. Cine a facut full stop (nu se mai invart rotile) primul, trece primul. Daca doua masini opresc simultan in intersectie, desi teoretic e aproape imposibil, se aplica prioritatea de dreapta.
Dar hai sa revenim la virajul la dreapta. Daca e rosu, poti totusi face dreapta, cu mentiunea ca trebuie sa te opresti (full stop), numeri in minte pana la 3, apoi virezi. Chiar daca esti singur pe strada.
Virajul la stanga acum. Ti se pune verde, dar masinile vin pe contrasens. Normal, trebuie sa le dai prioritate. Inaintezi de la semafor si astepti pana se elibereaza calea, fara a intoarce rotile spre directia de deplasare. Un pic mai altfel fata de ceea ce vezi la noi, nu?
Si, ca sa nu uit, o alta precizare. Chiar daca ai verde, dar blochezi intersectia, patesti ce scrie pe placuta de mai jos. Ca la noi, nu? :))
In America, 99% dintre masini sunt automate, asa ca daca ai de gand sa vii sa conduci aici, nu ar fi rau sa exersezi un pic acasa.
Autostrazile, efectiv te ingrozesc, la inceput, ca sofer. Ai impresia ca masinile au o miscare browniana, accelerata. Se merge pe unele portiuni si pe 7-8 benzi, asa ca daca esti langa axul drumului si vrei sa iesi pe un EXIT, trebuie sa te pregatesti din timp. Ai de taiat cateva benzi bune. Poate fi momentul propice pentru a incasa o amenda, pentru ca nu ai voie sa tai mai multe benzi o data. La fel, nu ai voie sa "crosetezi benzile" (sa slalomezi printre masini, cand pe o banda, cand pe alta).
Desi nu vezi politia, oricand te poti trezi cu Highway Patrol-ul (poltia autostrazii) in spate si esti tras pe dreapta. Nu iti mai ramane decat sa te legitimezi, sa ramai in masina si sa astepti procesul verbal. Care vine, negresit.
Cand mergi pe autostrazile cu trafic intens, vei vedea ca banda de langa axul drumului este de CARPOOL. Ce inseamna asta? Ca pe ea au voie numai masinile cu macar 2 oameni inauntru si motociclistii. Asta in conditiile in care majoritatea masinilor din California au doar soferul la bord. Conduci asadar, vezi semn de Carpool, intri pe acea banda, si vreme de 2-3 mile nu mai poti sa iesi. La fel, nu poti intra daca esti pe benzile de langa Carpool. Este practic o incurajare a celor care calatoresc mai multi in masina. Daca esti prins calatorind de unul singur pe Carpool, primesti o amenda de 300-400 de dolari. Sunt panouri care iti spun cat este pedeapsa pecuniara, peste tot.
Sunt atatea lucruri pe care daca nu ti le spune cineva, nu ai de unde sa le stii. Cand intri pe autostrada, daca drumul e foarte aglomerat, poti sta la un stop pe care nu trece decat o singura masina la fiecare verde. Daca ai banda de Carpool, poti sa treci fara semafor. Mare atentie, regula spune ca atunci cand intri pe autostrada trebuie sa ai viteza coloanei de masini, asa ca da-i gaz!
Panotajul stradal este excelent. Ti se de mura in gura. Multe semne au si indicatii pe ele, tocmai ca sa stii ce trebuie sa faci.
Iata si alte reguli de care trebuie sa tii cont:
Una peste alta, este poate cel mai civilizat trafic pe care l-am vazut pana acum. Nu se claxoneaza, nu se dau flash-uri. Daca semnalizezi ca vrei sa treci pe alta banda, imediat esti lasat. Panotajul e la inaltime, iar drumurile sunt foarte bune.
In California nu exista masina mica, desi s-au cam dus zilele cand benzina era mai ieftina decat apa. Totusi am alimentat si cu 3,09 dolari/galon, adica in jurul a 81 de centi pentru un litru. Pretul mediu e insa pe la 3,35 dolari/galon. Un galon are 3,78 litri.
Am venit sa traiesc visul american cu 
Si acum sa explic cum se ajunge la acest pret. Companiile aeriene de linie fac parte din niste aliante. KLM e cu Air France, TAROM, Delta, Czech Airlines, Aeroflot, s.a.m.d. in Sky Team. Concurentii lor directi sunt Star Alliance (Turkish Airlines, Swiss, Lufthansa, Austrian Airlines, TAP Portugal, LOT Polonia, SAS, etc). Intre alte companii pot exista diverse parteneriate la capitolul vanzare de bilete de avion. Dar nu vei vedea sa ti se vanda un bilet cu o companie facand parte din Sky Team pana la Viena si una Star Alliance mai departe (intr-o rezervare unica).
Problema e ca liniile low-cost, cele care ofera tarifele cele mai mici, nu fac parte din aceste aliante. Si era nevoie ca si ele sa fie folosite intr-un mod inteligent.
Cei de la 
Bun. Si a venit intrebarea mea – si daca un low-cost intarzie, ca se mai intampla, ce faci, pierzi si urmatoarea conexiune din aceasta cauza? O alta treaba excelenta. Garantia Smart Connection, care protejeaza clientii in cazul in care pierd o conexiune pentru ca unul dintre zboruri a fost anulat sau a avut intarzieri. In acest caz, 
Pretul cu Smart Connection pentru un bilet dus-intors spre 
Evident ca trebuie sa mai adaugi si returul. Din pacate sunt in aeroport si nu am suficient timp sa validez prea multe tarife. Dar iata ce am gasit pentru voi. Preturile includ numai bagaj mic de mana. Pentru bagaj de cala se plateste suplimentar. Rezervarile trebuie facute pana pe 12 iulie 2015. Perioada de calatorie este cuprinsa intre septembrie 2015 si ianuarie 2016.
P.S. Daca gasiti preturi mai bune, lasati va rog un comentariu mai jos, cu datele si pretul. Multam fain!
* 
* Daca ti se pare util, te astept cu un like pe 
Am plecat sa traiesc visul american cu